Căminul cultural
La începutul secolului al XX-lea, în Banat crestea numarul corurilor si fanfarelor, cele mai îndragite forme artistice din acea vreme, în „Registrul de protocoale" al Bisericii Ortodoxe din Ghertenis se mentioneaza ca, la 10 decembrie 1910, corul vocal da un concert în sala de clasa.
înainte de primul razboi mondial, se înfiinteaza prima fanfara din Ghertenis, instruita de cunoscutul dirijor Paul Farca din Varadia. Fanfara a cântat în comuna si în localitatile din jur. A participat în 1922 la Alba-Iulia la încoronarea lui Ferdinand I ca rege a tuturor românilor, fiind apreciata de oficialitatile vremii 1.
Un proces verbal din l mai 1937 atesta ca la acea data a luat fiinta „Reuniunea de cântari si muzica instrumentala ort. româna", care a patronat cea de-a doua fanfara. Reuniunea avea ca presedinte pe preotul Petru Sandru, vicepresedinte pe înv. dir. Radu Vasile, casier pe Trandafir Rebigea, arhivar pe Trandafir Bocsan, iar dirijorul fanfarei era Paul Farca din Varadia. La scurt timp, conducerea fanfarei a fost preluata de Gheorghe Negru din Ghertenis, apreciat pentru talentul sau muzical si dirijoral. El s-a nascut la Ghertenis în 17 septembrie 1908. A urmat 6 clase primare la Scoala din Ghertenis. A locuit la Ghertenis în casa cu nr. 316, unde a si murit în vârsta de 43 de ani. Câtiva ani activeaza ambele fanfare, concurând la horele duminicale 2 .
Cea de-a doua fanfara a cântat fara întrerupere pâna în 1959, când prin contributia baneasca a C.A.P. Ghertenis s-au reparat instrumentele si s-a platit dirijorul Nica Adam din Ramna. Aceasta fanfara se mentine pâna în 1961, când se constituie, din cei mai buni interpreti ai ultimei fanfare, un taraf de muzica populara, care mai cânta si astazi. Acest taraf s-a clasat de mai multe ori pe locul I, între caminele culturale, în cadrul raionului Resita. La cel de-al saptelea concurs, faza regionala de la Resita, din august 1963, ocupa locul III, pe linia caminelor culturale. Participând cu ocazia deplasarilor în diferite comune, de la Ezeris la Deta, taraful din Ghertenis a fost solicitat sa cânte la sarbatori si la nunti în aceste localitati 3 . In vara anului 1969, taraful Caminului Cultural din Berzovia, format din tarafurile din Berzovia, Ghertenis si Fizes, a participat la faza interjudeteana de Ia Drobeta-Turnu-Severin, fiind apreciat, înainte de aceasta faza, s-a clasat pe locul I în cadrul judetului Caras-Severin. Din Ghertenis au facut parte urmatorii interpreti: Margineantu Rusalin-saxofon, Szvoboda lon-saxofon, Vermesan Gheorghe- taragot, Micu lon-acordeon, Bocsan lon-acordeon 3 . în prezent, taraful de muzica populara al Caminului Cultural din Ghertenis este format din urmatorii interpreti: Gaspar loan (nepotul dirijorului de fanfara Gheorghe Negru) la taragot, Busuioc Florin la saxofon, Margineantu Lucian la saxofon) care activeaza si la Timisoara), Boriceanu loan la acordeon si Tânjala loan la baterie 4 .
În primele luni ale lui 1949, se amenajeaza din casa fostului mosier Hack Adalbert un Camin Cultural. Aici s-au desfasurat toate activitatile culturale, repetitiile, balurile si serbarile scolare, între anii 1949-1969. Sala de festivitati a rezultat din demolarea zidurilor ce desparteau vreo 8 camere de locuit, construite în paralel, din casa proprietarului. Plafonul era foarte scund si nu prezenta mare garantie din cauza trepidatiilor din timpul dansului. Pe lânga sala mare mai erau 4 camere mai mici, folosite pentru repetitii si pentru biblioteca sateasca. Fosta casa a mosierului Hack era asezata cu fata la strada; alaturi era o curte mare, un parc frumos cu brazi înalti, în care se gasea cimitirul familiei. Simtindu-se stapâni, locuitorii satului au distrus în câtiva ani toate aceste bunuri, sub ochii Primariei din Ghertenis, si din 1951, sub ochii Primariei din Berzovia. La începutul anului 1949, a fost carat din aceasta casa tot mobilierul la Maureni pentru Gospodaria Agricola de Stat, proaspat înfiintata.
Au mai ramas trei dulapuri si un pian, care a fost folosit ocazional si la Caminul Cultural din Berzovia, de catre formatii muzicale din Timisoara, ce au prezentat programe artistice aici dupa anul 1972. Prin 1981-1982, cladirea Caminului Cultural din Ghertenis a fost demolata. Dupa anul 1970 nu s-a mai permis de catre forurile culturale ale judetului Caras-Severin nici o manifestare culturala, nici macar rularea filmelor, din cauza slabei rezistente a plafonului 5 .
Din 1971-1972, balurile s-au tinut la parterul unei magazii de cereale din casa fostului mosier Hollosy, trecuta în stapânirea C.A.P.-ului din localitate. Imediat dupa aceea, s-a amenajat o sala pentru activitati culturale în cladirea fostei Primarii, folosita de catre G.A.S. (I.A.S.) din localitate, ca sediu, între anii 1964-1967 6 . Prin demolarea unor ziduri s-a format o sala de circa 150 de locuri, pentru activitatile culturale, în anul 2001, Primaria din Berzovia, Consiliul Local au hotarât sa faca reparatii capitale acestei cladiri, sa înlocuiasca acoperisul, actiuni demarate imediat, care se afla în curs de finisare.
Între anii 1949-1950, iau fiinta în cadrul Caminului Cultural urmatoarele formatii artistice: echipa de teatru, cor (dirijat de înv. Aurel Turcitu). Se recita poezii patriotice, monoloage. Corul si fanfara participa la concursurile judetene din acea perioada. Din 1956-1957, activitatea artistica se intensifica. Echipa de dansuri populare, instruita de felcera lonescu Zamfira, se claseaza pe locul I la faza raionala de la Gataia si participa la Festivalul regional de la Timisoara în iunie 1957, primind mentiune. Tot la acest festival, recitatoarea Toma Elena ocupa locul II. în anii 1961-1962, echipa de teatru instruita de înv. Mihai Purice participa la faza oraseneasca de la Bocsa, fiind apreciata 7 .
La începutul anului 1958 se pun bazele unei noi formatii artistice: brigada artistica de agitatie (instructor înv. loan Albu), care prezinta primul sau program la 8 martie 1958. Programul este aplaudat si brigada este apreciata de forurile culturale ale raionului Gataia. în acelasi an, la Festivalul Tineretului, tinut la Gataia în iunie, Caminului Cultural din Ghertenis i se acorda premiul I pe raion, primind un aparat de radio. Ocupând locul I în cadrul raionului Gataia, brigada artistica de agitatie din Ghertenis participa la faza regionala de la Timisoara, în august 1958, clasându-se pe locul III. De atunci încoace, aceasta formatie artistica prezinta programe în localitate si în deplasare, în localitatile: Berzovia, Fizes, Doclin, Ramna, Vermes, Sosdea, Maureni, Gataia, Moniom, Opaita, Jamul Mare si Denta. De asemenea s-a prezentat la concursurile tinute în orasele: Bocsa, Resita, Timisoara, în luna iunie 1966, brigada artistica de agitatie din Ghertenis cu textul „Viata noua pe Bârzava" a ocupat locul III la faza oraseneasca de la Resita. Din brigada artistica de agitatie din anul 1958 au facut parte urmatorii interpreti: Toma Elena, lonescu Zamfira (felcera), Carabus Maria (educatoare), Mihu Stefan (învatator), Jurca Elena, Gaspar Dorina, Rebigea Sofia, Stanescu Ana, Târziu Eleonora, Toma Rusalin, Mircea Ion, Milos Rusalin, Albu Nicolae, Albu Gheorghe, Albu Ion 8 . La faza zonala a întrecerii judetene de la Berzovia a brigazilor artistice de agitatie din mai 1972, formatia din Ghertenis ocupa locul al III-lea, dupa formatiile din Vermes si Binis 9 . De altfel brigada artistica de agitatie si formatiile artistice scolare din Ghertenis au fost laureate ale Festivalului National „Cântarea României", în perioada 1980-1984'°. Dupa anul 1989, cu exceptia tarafului de muzica populara, care mai activeaza si azi, celelalte formatii artistice din satul Ghertenis si-au încetat activitatea.
Biblioteca sătească
Din presa vremii reiese ca în localitatea Ghertenis a functionat o biblioteca publica, sub auspiciile Astrei, printre putinele biblioteci satesti din Banat, în anul 1913, aceasta biblioteca numara 66 de volume", în primavara anului 1948 au fost epurate din Biblioteca scolii cartile cu „continut reactionar" de catre autoritatile comuniste. Au fost arse în curtea scolii sute de carti ce nu mai „corespundeau din punct de vedere politic".
Noua Biblioteca sateasca a luat fiinta în primavara anului 1949, o data cu darea în folosinta a Caminului Cultural. Aceasta Biblioteca a functionat în localul Caminului Cultural pâna în toamna anului 1967, când s-a mutat într-o anexa de la Scoala veche. Dintre bibliotecarele care au desfasurat munca cu cartea amintim pe: înv. Bocsan Aurora si educatoarea Carabus Maria, în anul 1980 Biblioteca sateasca a fost combinata cu Biblioteca scolara. La inventarul efectuat în anul 1966, Biblioteca sateasca din Ghertenis avea 1390 volume, în valoare de 5194 lei 12 .
Cinematograful sătesc
Primele filme au fost vizionate la Ghertenis între anii 1948-1949, aduse de caravanele cinematografice care veneau o data sau de doua ori pe an în sat. Aceste filme au fost proiectate, la început, în curtea scolii, apoi în sala Caminului Cultural. La 31 iulie 1961, ia fiinta primul cinematograf satesc din Ghertenis 13 . Pâna în luna ianuarie 1962, Cinematograful a functionat într-o sala a sediului C.A.P., apoi a fost instalat în sala Caminului Cultural, unde a rulat pâna la 14 august 1968, când aparatul a fost ridicat de întreprinderea Cinematografica Banat din Timisoara, deoarece sala Caminului Cultural nu mai prezenta garantie. Cinematograful satesc din Ghertenis a functionat cu 2 rulari pe saptamâna, având ca operator pe Bontza Mihai, mecanic la C.A.P. din localitate. Aparatul de proiectie a fost de productie româneasca, pe banda îngusta de 16 mm. Prezentam în continuare câteva cifre, care ilustreaza eficienta acestui cinematograf: în 13,15 si 17 iulie 1961 la filmul „Soarta unui om" au fost prezenti: 146,106,186 spectatori. La filmul „Pe cararile junglei" au fost prezenti în 17 septembrie 1961, 227 spectatori, iar la filmul „Alerg dupa o stea" s-au vândut în 24 si 28 nov. 1961, 262 de bilete 14 .
Dupa 1972 când s-a rezolvat problema Caminului Cultural în localul fostei Primarii, aparatul de proiectie a fost readus în Ghertenis pâna la începutul anului 1990, când activitatea cu filmul a încetat nu numai la Ghertenis, ci si în alte sate si comune. In primavara anului 1982, Cinematograful Satesc din Ghertenis a primit Diploma de onoare a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste-Asociatia Cineastilor si Centrala România Film pentru rezultatele obtinute în 1981 în difuzarea culturii prin filmul românesc 15 .
Dintre directorii Caminului Cultural din Ghertenis amintim: Jurca Ionel în 1955-1956; Cristea Maria în 1957-1959; prof. supl. Tata Viorel în 1960-1962; înv. Albu Ion în 1962-1965; prof. Regea Aurel în 1955-1956; prof. supl. Cristea Ion în 1957-1958; înv. Dobrin Mihai în 1970-1972.
NOTE:
1. Prof. ION ALBU, „ Viata culturala a unui sat de pe Bârzava" în revista „Vrerea", nr. 15, ianuarie 1999, Timisoara
2. Ibidem
3. ION ALBU, Monografia satului Ghertenis, 1969
4. Informatii culese de Gaspar Gheorghe din Ghertenis, nr. 316
5. ION ALBU, Monografia satului Ghertenis, 1969
6. Ibidem l. Ibidem
8. Ibidem
9. Ziarul „Flamura" din Resita, din-14 mai 1972
10. „Monografiile tineretii noastre. Azi despre satul Ghertenis" de Gh. Jurma, în „Flamura", nr. 3520 din 30 aprilie 1985, p. 4
11. „Bibliotecile satesti. Traditie si actualitate (I) " de dr. Carmen Furtuna, în „Revista noastra", Resita, an. 2, nov. 1993
12. ION ALBU, Monografia satului Ghertenis, 1969
13. „Cinematograf în sat la Ghertenis" (nesemnat), în ziarul „Flamura rosie" din Resita, 17 iulie 1961
14. Decontul de casa al Cinematografului satesc din Ghertenis pe anul 1961
15. „Flamura" din Resita, nr. 3363, din 27 aprilie 1982 |