Punctul sanitar

Pâna în anul 1949, locuitorii comunei Ghertenis mergeau la Gataia (resedinta de plasa) ca sa fie consultati de medicul de acolo, în anii 1949-1950 se deplasa de la Maureni, o data pe saptamâna, medicul Mircea Damian, ca sa consulte oamenii bolnavi si copiii de vârsta scolara si prescolara din localitate. Apoi din 1951, venea saptamânal la Ghertenis medicul Gheorghe Croitoru din Berzovia, pâna la iesirea sa la pensie, în anul 1971. În 1956 a luat fiinta în Ghertenis un punct sanitar, încadrat cu o felcera, Zamfira lonescu, care a deservit acest punct pâna în 1969. în anii 1969-1970, punctul sanitar a fost încadrat cu o sora medicala, Maria Dragan. Din septembrie 1971 pâna în 1973, a lucrat în cadrul acestui punct sanitar asistenta Ionela Gârboni. Din 1974 pâna în prezent lucreaza aici asistenta Maria Glavan (Pautiu), fiu al satului Ghertenis.

Din anul înfiintarii sale, 1956, punctul sanitar a fost amenajat într-o încapere din cladirea fostei Primarii, în anul 1975 s-au amenajat 3 încaperi în cladirea de la nr. 292, unde a functionat Scoala Generala pâna în anul 1969. Aceste trei încaperi sunt repartizate astfel: o sala de asteptare, un cabi­net pentru consultatii si o camera pentru tratamente.

Mentionam ca în perioada 1976-1996, punctul sanitar a fost deservit de medicii dr. Gheorghe Zaharie si dr. Doina Zaharie de la Dispensarul Medical din Berzovia, care s-au deplasat saptamânal la Ghertenis. De la l iulie 1997, medicii din Berzovia: dr. Dorin Micsa Grecu si dr. Adelina Micsa Grecu deservesc si punctul sanitar din Ghertenis pâna în prezent.

Au fost si unele perioade, mai scurte, în care punctul sanitar din Ghertenis a fost încadrat cu medici care deserveau zilnic bolnavii din localitate. Amintim pe urmatorii medici: loan Grubisici, Codruta Petcu, Ileana Marsalic si Delia Bojinca (1993).

Sus

Oficiul poştal

Nu se stie în ce an a început sa functioneze Oficiul Postal din Ghertenis. Niste foi de depunere, în limba maghiara, au aplicate pe ele stampila oficiului cu urmatorul continut: „Gertenyes-14 oct.87", iar alta „Gertenyes-21 nov. 92". înseamna ca în anul 1887 exista aici un oficiu postal care deservea populatia. Se poate ca aceasta institutie sa fi luat fiinta mai înainte, în anul 1874, o data cu darea în folosinta a liniei ferate, care trece si pe la Ghertenis.

Nici pâna în prezent Oficiul Postal nu are un local propriu, mutându-se, în decursul anilor, în mai multe case particulare. Pâna în 1967, a functionat mai bine de 10 ani în casa cu nr. 289. în luna iulie 1967, s-a mutat în sediul C.A.P. din acea perioada, unde functioneaza si astazi 1 , între anii 1967-1972, Oficiul Postal era încadrat cu o diriginta, 2 telefoniste si un factor postal. Serviciul telefonic functiona zilnic între orele: 8-20. Dintre dirigintii care au condus acest oficiu postal o perioada mai lunga de timp amintim pe: Radu Florea, Carol Sarfi, Ana Chinezoni, Elena Cospenda, Vilhelmina Mân. în anul 1969, centrala telefonica functiona cu urmatorii abonati: C.A.P. telefon 3 si 6; I.A.S. tel 4 si 2; Magazinul industrial, tel. 5; Magazinul alimentar, tel. 7; Scoala Generala, tel. l si Briciu Nicolae, tel. 8.

În 1995, Oficiul Postal din Ghertenis avea urmatorii abonati: Borca Gheorghe, tel. 5; Briciu Nicolae, tel. 8; Busoi loan, tel. 10; Chinezei Ana, tel.4; Damian Constanta, tel. 7; Mân Vilhelmina, tel. 14; Mircea Elena, tel. 11; Schmidt Alexandru, tel. 12; Scoala Generala, tel.l 2 .

în anul 1998, a fost desfiintata centrala telefonica din Ghertenis, ramânând în cladire o agentie de difuzare a presei. Abonatii telefonici din sat au fost cuplati la Oficiul din comuna Maureni, cu centrala Alcatel. în prezent, în Ghertenis exista o centrala telefonica Erikson cu 150 de locuri, la care sunt cuplati 140 de abonati din localitate.

În ceea ce priveste difuzarea presei, mentionam ca în anul 1969, factorul postal difuza 400 de ziare si reviste. La oficiu erau înregistrate 102 televizoare si 184 aparate de ra­dio 3 . Presa judeteana evidentiaza raspândirea presei în rândul satenilor din Ghertenis. Spre exemplu: „Cu realizari deosebite se prezinta oficiile postale din Ghertenis, Baile Herculane. Dupa numarul abonamentelor, revin acum la trei elevi câte doua publicatii. Pilduitoare pentru activitatea cu presa sunt majoritatea scolilor din Resita, cele din localitatile... Ghertenis..." 4 . Activitatea factorului postal Moldovan Ion din Ghertenis a fost apreciata în întrecerea pe trimestrul I, 1972, având la 280 de case, un numar de 668 ziare si reviste, mai multe decât comunele Vermes, Maureni, Ezeris, Dognecea, care aveau mai multe case si mai putine abonamente 5 .

NOTE:

1. ION ALBU, Monografia satului Ghertenis, 1969, p. 38

2. Cartea de telefoane a judetului Caras-Severin, 1995, p. 311

3. ION ALBU, op.cit., p. 38

4. IULIAN BUDARCEA, seful serviciului de difuzare a presei, De la posta la cititori. Circuitul presei cunoaste înca destule hapuri, în ziarul „Flamura" din Resita, nr. 1981, din 28 martie 1971

5. PAVEL POPA, Rezultatele întrecerii pe trimestrul I, 1972, în ziarul „Flamura" ^iin Resita, nr. 2319, din 28 aprilie 1972

Sus

Halta C.F.R.

Halta Ghertenis este situata pe linia ferata Voiteni-Bocsa-Montana (47 km), data în folosinta la 5 septembrie 1874, cu 4 gari si halte 1 . Nu se precizeaza care erau garile si haltele de pe aceasta linie. Un fost salariat al acestei statii de cale ferata, Cotoman Ilie de la nr. 3, spune ca, de la darea ei în folosinta pâna în anul 1936, statia din Ghertenis a functionat în calitate de gara. Din 1937 devine halta, functionând cu trei linii si 4 ace pâna în 1947, când ramâne halta, dar cu o singura linie 2 , în anul 1881, afirma Veres Rusalin, s-a taiat padurea din locul numit „Tramnic" din hotarul satului Ghertenis. Lemnele au fost aduse în gara din Ghertenis si încarcate în vagoane. Pâna prin 1960, locuitorii satului SosdeaNoua (Waldau) veneau la Ghertenis în gara, de unde luau trenul spre Resita sau Timisoara. Nu le era la îndemâna sa foloseasca gara din Sosdea, deoarece trebuia sa schimbe trenul în gara Gataia.

În anul 1962 a fost demolata magazia de bagaje, apoi în 1983, în urma unui incendiu, a ars si cladirea anexa. Au mai ramas cladirea garii si cladirea cantonului, în anul 1970, halta a fost electrificata împreuna cu celelalte cladiri din jurul ei. în vara anului 1971, halta a fost modernizata: s-a introdus iluminatul cu neon, s-a construit un peron pentru calatori 3 .

În anul 1969, halta a fost deservita de 2 salariati. Seful statiei era Costi Liviu, care a lucrat aici din 1942 pâna în 1971, când a iesit la pensie. Aici opresc toate trenurile conform Mersului trenurilor din iunie 1969. Din februarie 1995, halta Ghertenis a devenit punct de oprire, în Mersul trenurilor din 1999-2000, statia Ghertenis era trecuta „hc", adica halta deschisa pentru traficul de calatori cu vânzator de bilete.

NOTE:

1. Ing. DAN PERIANU, Din istoricul fabricatiei de locomotive cu aburi la Resita si al Cailor Ferate din Banat (II), în ziarul „Timpul" din Resita, 23 iunie 1995, p. 4

2. ION ALBU, Monografia satului Ghertenis, 1969, p. 38

3. Informatii culese de la impegatul Nelu Galea din statia Berzovia

Sus

Activitatea sportivă

În satul Ghertenis, activitatea sportiva începe în anul 1933, când ia fiinta „Clubul sportiv Ghertenis", care activeaza numai cu o echipa de fotbal. Despre activitatea acestei echipe, Jurca Gheprghe din localitate, nr.ll, spune ca s-au sustinut mai multe meciuri acasa si în deplasare, în mod deosebit scoate în evidenta meciurile sustinute cu echipele din: Tormac (0-0), Sosdea (6-0), Clopodia (3-0), Berzovia (5-0), Gataia (0-3). Din formatia acelor ani faceau parte jucatorii: Jurca Gheorghe (capitan de echipa si antrenor), Uturas Achim, Uturas Nicolae, înv. Vrapcea Dimitrie, Jurcovici Trandafir, Brizu Ion, Firea Pubi, Kepel Gusti, în anul 1942, asociatia îsi schimba numele în „Avântul", între anii 1942-1948 se remarca jucatorii: Bogdan Gheorghe, Jurca Nicolae, Gaspar Pavel, Jurca loan, Sest Ion, Jurcovici Gheorghe.

În anul 1948, asociatia îsi schimba numele în „Recolta Ghertenis". în aceasta perioada, echipa a sustinut mai multe meciuri în localitatile: Berzovia, Ramna, Fizes, Tirol, Bocsa, Resita, Doman, Secul, Dognecia, Ocna de Fier, Câlnic, Carasova, Sosdea, Maureni, Gataia, Vermes, Cerna, Cadar, Sipet, Blajova, Nichisoara, Tormac, Berini, Clopodia, Ferendia, Butin, Semlacul Mare, Omor, Jamul Mare, Sângeorz. Aceste jocuri au fost disputate în mai multe perioade: Campionatul plasei Gataia (1948-1950), Campionatul raionului Resita (1951-1956), Campionatul raionului Gataia (1956-1960) si Campionatul orasului Resita (1961-1967). în Campionatul raionului Gataia, Recolta Ghertenis se claseaza pe primele locuri. Rezultate deosebite a obtinut echipa în meciurile cu Jamul Mare: 8-0 în deplasare si cu Gataia 4-2 acasa 1 .

În anul 1961, în prima parte a Campionatul orasului Resita, Recolta Ghertenis se situeaza pe locul 6 din 14 echipe, cu 13 puncte, înaintea unor echipe precum: Olimpia II Resita si Gloria Resita 2 . Cea mai buna formatie activeaza în anii 1951-1953, când joaca: Margarin losif (învatator), Izvernar Ion (functionar), Briciu Nicolae (croitor), Spaia Nicolae (electri­cian), Albu Nicolae, Gherga Ion, Toma Rusalin, Jurca Nicolae, Popovici Ion. Au mai jucat ocazional, în cadrul echipei, Marcu Rusalin de la Stiinta Timisoara, în vara anilor 1948 si 1952 si Bologa Ion în vara anului 1948. De asemenea si fratele sau, Bologa Gheorghe, în 1948 3 .

Din toamna anului 1969, echipa de fotbal Recolta îsi schimba numele în „Soimii Ghertenis" si activeaza din 1968 în cadrul Campionatului teritorial al orasului Bocsa. In anul 1970 se claseaza pe ultimul loc din 8 echipe participante cu 14 meciuri jucate, 3 câstigate, l egalat, 10 pierdute, golaveraj 23-44 4 .

în campionatul 1970/1971 „Soimii Ghertenis" ocupa locul 4 din 11 echipe, dupa formatiile: Berzovia, Tirol si Sosdea, 19 meciuri jucate, 11 câstigate, 3 egalate, 5 pierdute, 45 goluri marcate, 27 primite, 25 puncte, desi dupa etapa a XVIII-a ocupa locul 3, dupa Recolta Berzovia si Unirea Tirol 5 .

În toamna anului 1971, echipa de fotbal „Soimii" din Ghertenis primeste „Cupa Agriculturii"- Fotbal 1971 din partea C.O.E.F.S. Bocsa-Comit. Jud. U.T.C. Caras-Sev. si Diploma acordata de Consiliul Judetean pentru Educatie, Fizica si Sport, Cons. Orasenesc Bocsa. (Diploma. Se acorda echipei de fotbal din Ghertenis care a obtinut locul I la Concursul „Cupa Agriculturii" organizat de C.O.E.F.S. Bocsa în ziua de 3-10. X. 1971, Corn. Jud. U.T.C. Caras-Sev., la data de 10.X. 1971). „Soimii" Ghertenis a întrecut dupa prelungiri cu 5-2 formatia „Viitorul" Sosdea 6 .

În turul Campionatului teritorial de fotbal Bocsa, în toamna anului 1971 „Soimii" Ghertenis înregistreaza 5 puncte, 15 goluri marcate si 21 goluri primite, în returul Campionatului, primavara anului 1972, echipa din Ghertenis obtine abia 4 puncte. Intrând într-o scadere de forma, echipa câstiga în deplasare la Sosdea cu formatia locala, cu 3-2 în 20.11. 1972 (meci amical), dar pierde acasa cu formatia din Vermes cu 0-2 în 19.III.1972

(pentru cupa).

La încheierea Campionatului teritorial Bocsa din vara anului 1973, formatia din Ghertenis se claseaza pe locul III din 6 echipe participante, dupa formatiile din Fizes si Binis 7 .

La finele Campionatului Teritorial 1983/1984 zona Bocsa, echipa din Ghertenis ocupa locul II dupa formatia din Maureni, cu 28 de puncte (la l punct fata de lider), cu 13 meciuri câstigate, 2 egalate, 2 pierdute, 63 goluri marcate si 21 prim­ite, având în urma echipele din Vermes, Fizes, Binis, Ramna, Forotic, Valeapai, Doclin, Gospodarul Bocsa 8 , în toamna anului 1984, echipa Soimii din Ghertenis învinge acasa pe Energia Crivina cu 4-2 9 .

La finele Campionatului Judetean, seria I, echipa Soimii din Ghertenis se situeaza abia pe locul 8 din 11 echipe participante, cu 18 puncte, înaintea formatiilor din Carbunari, Sosdea si Binis 10 .

Duminica 31 iulie 1983 se organizeaza pentru prima data la Berzovia, Ziua recoltarii grâului. Cu aceasta ocazie participa si echipele de fotbal din cadrul C.U.A.S.C. Berzovia: Sosdea, Maureni, Vermes, Ghertenis, Fizes si Berzovia. Echipa din Vermes învinge o selectionata din Sosdea-Maureni. Soimii Ghertenis întrec echipa din Fizes cu 3-1. Recolta Berzovia întrece Vermesul cu 4-2. în finala, Ghertenisul întrece Berzovia cu 5-4 (din lovituri de la 11 m, deoarece la sfârsit scorul era egal 1:1).

Dupa anul 1989, formatia „Soimii" din Ghertenis intra într-un declin total. Desi are teien corespunzator, rezultatele obtinute sunt din ce în ce mai slabe. Astfel, în primavara anului 2001 se claseaza pe locul 13 (ultimul loc) cu 2 meciuri câstigate, l egalat, 17 pierdute, 18 goluri marcate si 53 primite. Pierde meciul cu Ocna de Fier (liderul clasamentului ) cu 0-3".

Anexa nr. 13 - Campionatul teritorial de fotbal Bocsa 1970-1971

Ghertenis-Veremes, acasa 0-0

Ghertenis-Sosdea, deplasare, 1-1

Ghertenis-Doclin, acasa 3-0

Ghertenis-Ramna, acasa, 8-2

Ghertenis-Maureni, deplasare, 2-1

Ghertenis-Fizes, acasa, 2-1

Ghertenis-Tirol, deplasare, 1-3

Ghertenis-Binis, acasa 3-1

Ghertenis-Berzovia, deplasare, 1-3

Ghertenis-Surduc, acasa, 4-0

NOTE:

1. ION ALBU, Monografia satului Ghertenis, 1969, p. 36-37

2. „S-a încheiat prima parte a campionatului orasenesc de fotbal", în ziarul „Flamura" rosie, Resita, iunie 1961

3. ION ALBU, op. cit.,p.36

4. Ziarul „Flamura", Resita, nr. 1764/1970

5. Ziarul „Flamura", Resita, 9 iunie 1971

6. Ziarul „Flamura", Resita 13 octombrie 1971

7. Ziarul „Flamura", Resita 25 iulie 1973

8. Ziarul „Flamura", Resita 7 august 1984

9. Ziarul „Flamura", Resita 9 octombrie 1984

10. Ziarul „Flamura", Resita 23 iulie 1985

11. Ziarul „Timpul", Resita, suplimentul „Cuvântul satelor", nr. 116, 4 mai 2001