Locul satului Gherteniş în cadrul împărţirii administrativ-teritoriale. Populaţia satului

în Evul Mediu, localitatea Ghertenis a apartinut comitatului (judetului) Caras, iar pe harta din 1723-1725 apare în plansa Vârset 1 . Satele Ghertenis si Moritfeld erau asociate, însa în 1781 au cerut sa fie independente. Ministerul de interne le-a satisfacut cererea cu Legea XVIII din acel an 2 , înainte de primul razboi mondial, Ghertenisul a facut parte din judetul Timis, plasa Deta. Dupa unirea Banatului cu România, localitatea Ghertenis a fost încadrata în judetul Timis-Torontal, plasa Gataia. în aceasta împartire administrativa, comuna Ghertenis s-a mentinut pâna la l ianuarie 1951. De la aceasta data, localitatea Ghertenis a devenit sat, formând împreuna cu satul Berzovia comuna cu acest nume, cu sediul în Berzovia. De acum înainte satul Ghertenis (comuna Berzovia) a fost încadrat în raionul Resita, regiunea Severin, apoi regiunea Timisoara, între anii 1956-1960, satul Ghertenis (comuna Berzovia) a fost încadrat în raionul Gataia, regiunea Timisoara. De la începutul anului 1961, satul Ghertenis a apartinut orasului regional Resita, regiunea Banat. Din luna martie 1968, satele Berzovia, Ghertenis si F-izes formeaza comuna Berzovia, cu centrul în localitatea Berzovia, judetul Caras-Severin.

Din însemnarile asternute pe Strastic (din 1817) aflam ca, între anii 1865-1867, era chinez George Bocsianu, iar notariu în 1899 era loan Voica.

Primarii Comunei erau alesi din rândul cetatenilor, fara sa aiba o pregatire scolara deosebita, posedând calitatea de buni gospodari. Notarii, însa erau persoane instruite în completarea si pastrarea registrelor de stare civila ale Primariei, în continuare, dam lista primarilor comunei Ghertenis, între anii 1919-1950:

Anexa nr. 3

P. Alexius, notar, 1919

Viliam Kremmer, notar, 1922-1925

Tiberiu Munteanu, notar, 1926-1928

Alexandru Ghiurite, notar, 1928-1931

Traiau Fengea, primar, 1928

losif Ciosa, primar, 1930

loan Gaspar, notar, 1930

luliu Bocsan, primar, 1931-1933

loan Peia, primar, 1933-1934

Gh. Bobb, notar, 1936

Achim Ursulescu, primar, 1934-1936

Gheorghe Boros, primar, 1937-1938

loan Pepa, primar, 1940

Rusalin Brizu, primar, 1940

loan Ursulescu, primar, 1941-1945

loan Balan, primar, 1945-1947

Vasile Vlad, notar, 1948

Toma Brumariu, primar, 1948

Gavrila Cretu, primar, 1948-1949

Gheorghe Duga, primar, 1949-1950

Stefan Acea, primar intermediar, 1950

Pavel Ciovec din Berzovia, primar intermediar, 1950 3 .

La l ianuarie 1951, când comuna Ghertenis a devenit sat apartinator comunei Berzovia, cladirea Primariei din Ghertenis, era compusa din urmatoarele încaperi: l birou de 5,05 m/4,80 m; o sala (probabil de sedinte) de 6,10 m/5,60 m; o sala de 5,75 m/5,45 m; o camera (locuinta) de 5,75 m/4,80 m; o camera de alimente de 4,40 m/2,80 m; o bucatarie de 4,20 ml 2,80 m; o sala de 4,40 m/4,20 m; si o camera de locuit de 3,60 m/2,60 m; intrarea la pivnita, intrare cu scara la pod de 4,40 m 11,25 m; un coridor deschis de 11,60 m/1,65 m si alt coridor deschis de 19,50 m/1,65 m. Apoi trei încaperi mai mici: una de 3,60 m/3 m, alta de 4 m/3 m si alta de 3 m/2,60 m.

Dupa spusele lui Veres Rusalin, cladirea Primariei s-ar fi construit în anul 1893. înainte, pe acelasi loc, era Primaria veche, construita din lemn. Dupa desfiintarea comunei, arhiva Primariei s-a mutat la Berzovia, iar cladirea a primit alte destinatii: punct sanitar, sali de clasa, sediul Gospodariei Agricole de Stat din localitate, apoi Camin Cultural.

în cadrul Sfatului Popular al comunei Berzovia faceau parte si deputati din Ghertenis, alesi pe circumscriptii electorale. Cicea loan, presedintele C.A.P. Ghertenis, a îndeplinit si functia de vicepresedinte onorific al Sfatului Popular al comunei Berzovia, între anii: 1965-1969. Glavan loan din Ghertenis a îndeplinit functia de vicepresedinte salariat în perioada 1976-1982. Aceeasi functie de vicepresedinte salariat a îndeplinit-o si Tipea loan din Ghertenis, între anii 1982-1987.

Deputatii din Ghertenis si-au adus contributia la mobilizarea oamenilor pentru construirea noului local de scoala, a unor poduri si podete, în asfaltarea potecilor din fata caselor, în înfrumusetarea localitatii. Dintre acestia se evidentiaza Briciu Nicolae, pentru spiritul lui gospodaresc, care a initiat construirea podului de ciment peste Boruga, de la Mecea-Câltu si a altor podete.

în ultimii ani, Primaria comunei Berzovia si Consiliul local s-au implicat în rezolvarea unor probleme edilitare urgente ale satului Ghertenis. Primarul comunei, Aurel Coriolan Luca si vicepresedintele Petru Secosan, ajutati de consilierii satului Ghertenis: loan Mocofan, Petru Sperneac si Ionel Brostineantu au efectuat reparatii curente la cadirea Scolii cu clasele I-VIII, reparatia capitala a gradinitei sezoniere. La Caminul Cultural sunt pe terminate reparatiile capitale. Peste Bârzava s-a construit un pod din tevi, care nu a mai corespuns. Pentru trecerea râului s-a instalat un pod metalic corespunzator. S-a rezolvat problema iluminatului stradal, s-a reparat scoala care duce de la sosea spre Bârzava si s-a instalat o centrala telefonica Erikson de 150 de locuri.

La începutul secolului al XX-lea, localitatea Ghertenis era considerata comuna mare, asezata pe malul stâng al râului Bârzava, fiind compusa din 294 case, având 1520 locuitori, în majoritate români, de religie greco-orientala. Comuna avea posta, telegraf, gara 4 .

în secolul al XVIII-lea, localitatea Gertinyest (Ghertenis) era locuita de români 5 .

în anul 1886, Ghertenisul avea 218 case, 209 familii, 963 locuitori ortodocsi (434 barbati si 529 femei) 6 .

Cel mai mare numar de locuitori îl înregistreaza comuna Ghertenis în anul 1910, de 1560 locuitori 7 .

De atunci încoace, populatia localitatii Ghertenis se prezinta în felul urmator:

Anexa nr. 4

Anul: 1920, 1422 lo|cuitori, 1170 români, 125 maghiari, 75 germani, 52 altii 8

Anul: 1929, 1439 locuitori 9

Anul: 1930, 1412 locuitori 10

Anul: 1934, 1412 locuitori 11

Anul: 1935, 1480 locuitori n

Anul: 1936, 1375 locuitori 13

Anul: 1940, 1485 locuitori 14

Anul: 1948, 1284 locuitori, 635 barbati si 649 femei"

Anul: 1956, 1211 locuitori, 960 români, 32 maghiari, 69 germani, 150 altii 16

Anul: 1962, 1408 locuitori 17

Anul: 1966, 1431 locuitori, 1239 români, 118 maghiari, 40 germani, 34 altii 18 .

în anul 1968 în Ghertenis erau 381 de gospodarii, în medie 3,7 persoane pe gospodarie. Densitatea populatiei fata de vatra satului este de 44 de locuitori pe km 2 , între anii 1946-1956, în Ghertenis s-au înregistrat 182 de casatorii.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, populatia scade în mod simtitor. Multe familii pleaca în centrele muncitoresti: Bocsa si Resita, în anumite perioade, numarul mortilor este mai mare decât al nascutilor, între anii 1948-1956 (27 septembrie) s-au înregistrat 173 de nasteri si 186 de decese.

Dupa înfiintarea Gospodariei Agricole de Stat în 1964, populatia satului începe sa creasca din nou prin stabilitatea unor familii venite din alte parti ale tarii, care lucreaza în cadrul G.A.S. si, apoi, în Ferma de Stat. La alegerile din 5 martie 1967 pentru Sfaturile Populare au votat aici 1003 alegatori, iar la 2 martie 1969, s-au hotarât la vot 1009 cetateni.

Recensamântul populatiei si locuintelor din 5-12 ianuarie 1977 înregistreaza în Ghertenis 355 cladiri, 376 locuinte, 383 gospodarii, 735 camere, 1430 locuitori (701 barbati si 729 femei), dintre care 1307 români, 89 maghiari, 12 tigani, l slovac, l ceh, l sârb.

La recensamântul populatiei si locuintelor din ianuarie 1992 se înregistreaza în Ghertenis 1122 locuitori, 1055 români, 41 maghiari, 12 germani, 7 slovaci, 7 altii.

Anexa nr. 5

Populatia de religie ortodoxa a satului Ghertenis în perioada: 1964-1984

Anul Botezati Decedati

1964 13 13

1965 17 14

4. JOHAN JAKOB EHRLER, Banatul de la origini pâna acum (1744), Editura Facla Timisoara 1982, cap. XI. Situatia localnicilor din Banat. Districtul Vârset, cercul Carasovei, p. 151, Gertinyest (Ghertenis)

5. CONSTANTIN BRATESCU, Episcopul loan Popasu si cultura banateana. Editura Mitropolia Banatului, Timisoara, 1995

6. Dictionarul Transilvaniei. Dictionarul comunelor, partea a Il-a, Cluj, 1921

7. Ibidem

8. Enciclopedia româna, Editura Minerva, Cluj, 1929

9. Coala pentru datele administrative ale tractului Vârset pe anul 1930

10. Indicator kilometric al jud. Timis-Torontal, întocmit de Aurel Bobei, 1934

11. IOAN LOTREANU, Monografia Banatului, voi. I, Timisoara 1935

12. Ghidul Banatului de dr. EMIL GRADINARII] si ION STOIA UDREA, 1936

13. NICOLAE CORNEAN, Monografia Eparhiei Caran-sebes, Caransebes, 1940

14. Sfatul Popular al comunei Berzovia

15. Monografia satului Ghertenis, 1956

16. Sfatul Popular al comunei Berzovia

17. Ibidem

18. Monografia comunei Berzovia, 1968

19. Dupa „Cartea de aur a Bisericii Ortodoxe Române" din localitatea deschisa de preotul-paroh IULIAN STEFANESCU, la l februarie 1968